Singuri

Sa fie clar. Suntem singuri! Ne nastem singuri, traim singuri, simtim singuri si murim singuri. Nu stie nimeni ce simtim exact si nu moare nimeni alaturi de noi, doar ca sa nu fim singuri. Sa tragem deci linie si sa concluzionam: suntem singuri. Ah, ca avem uneori senzatia – nefundamentata, bazata in mod banal pe o similitudine a sentimentelor sau intamplarilor care ne par asemanatoare sau impartasite – ca nu suntem singuri, asta e altceva. Dar nu va lasati inselati. Nu va e nimeni alaturi cu adevarat, nu in mod ingenuu, fara sa vrea ceva in schimb sau fara sa urmareasca un scop anume.

Toti cei indragostiti o sa imi spuneti ca iubirea vietii voastre va e alaturi si ca vorbesc prostii. Hai sa analizam! Iubirea vietii voastre nu are nici un scop pentru a va fi alaturi, asa-i? Intentiile lui/ei sunt perfect altruiste. Nu isi doreste:

–           sa intre in patul vostru (si daca isi doreste asa ceva, este, desigur, pentru a va tine in brate in timp ce dormiti si visati la norisori roz si pufosi… sau la ultimul meci vizionat, dupa caz)!

–          sa ii gatiti/spalati hainele/curatati baia/duceti gunoiul/carati cumparaturile… nu, desigur, astea nici nu se discuta intr-un cuplu!

–          sa scape de singuratatea noptilor/serilor petrecute de unul singur in fata televizorului, sau calculatorului in cazurile alea in care toti prietenii au alte planuri… cu perechea lor…

–          sa se simta apreciat/apreciata pentru calitatile pe care le are si sa nu-si mai auda (macar o perioada) reprosuri pentru tot ce nu face bine.

–          sa ii oferiti un copil, sau doi, sau patru (indifferent care din voi le da nastere efectiv). Pana la urma perpetuarea specie e pe ultimul loc intre instinctele noastre!

–          sa aiba pe cineva cu care sa imparta cheltuielile cu chiria care deh, e tot mai mare. Ah, chiria asta! Ma scuzati, uneori e rata la casa/apartament…

–          sa se mandreasca pur si simplu ca are un exemplar (de obicei de sex opus) care e doar al lui/ei. Doar simtul proprietatii nu ne afecteaza pe nici unul dintre noi.

Desigur, stiu ca exemplele de mai sus nu se aplica relatiilor voastre perfecte, care sunt pline de romantism si de fericire, de curcubee, flori si norisori pufosi, de plimbat prin parcuri tinandu-va de mana si de pierdut unul in ochii altuia inaintea impartasirii sarutului perfect (Da! E perfect de fiecare data!).  El chiar isi doreste sa vada alaturi de voi toate filmele alea siropoase, pline de scene lacrimogene, sau sa mearga cu voi la cumparaturi (de haine, mai ales), iar ea visa dintotdeauna sa vada sau chiar sa mearga in fiecare sambata seara la un meci de fotbal. Sau de box. Sau sa va vada jucand fara incetare jocul ala fain pe care tocmai ce l-ati descoperit 😉

Cat de fericiti puteti fi! Sunteti norocosii care nu sunt singuri pe lumea asta… Felicitari! Cand aveti un minut, impartasiti si cu noi, ghinionistii (mie imi place sa ne numesc realisti), secretul ne-singuratatii voastre. Un asemenea succes se merita sarbatorit. Impreuna. Sau poate separat…

Category: Pentru ca pot
You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed.You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *