Archive for » February, 2014 «

La benzinarie

In drum spre casa ma opresc la benzinarie sa alimentez. Pun motorina si ma gandesc ca nu are sens sa il iau pe Jesse cu mine ca dureaza prea mult asa ca il las in masina, in scaunul lui, legat cu centurile de rigoare si ma duc (singura) sa platesc. Totul perfect, nu era coada, a mers repede, desi eram cu un ochi la bani/bon/etc si cu celalalt la masina incuiata.

Cand ajung la masina constat ca minunatul meu fiu e la volan, zambind fericit. Il pun, evident, sa se mute in spate, in pas alergator. O face fara mofturi, se urca in scaunul lui si ii pun centurile. Nu cred sa fi durat mai mult de 20-30 secunde sa leg centurile cand masina din spate incepe sa claxoneze. Si claxoneaza iar, lung. Ma uit mirata in spate, dupa ce inchid usa de la Jesse. De ce mirata? Pentru ca efectiv nu vedeam de ce m-ar fi claxonat cineva, ca nu pierdusem cu nimic vremea aiurea. Soferul ala, un nene la vreo 50 de ani, mai ca nu facea spume la gura. Si-a lasat geamul jos si inceput sa ma injure si sa ma ia la impins vagoane. Cea mai lejera chestie pe care a spus-o a fost: “Misca-te!! Ce, esti nebuna?”

M-am uitat eu atent la el dar chiar nu-l cunosteam. Deci nici el pe mine. De unde stia ca sunt nebuna… n-am nici o idee. Dar vezi, cu nebunul nu-i bine sa te pui daca esti intreg la mine (cum bine ati dedus ca era el).

Il intreb din gesturi care e problema lui (chiar nu intelegeam, poate ca ar fi trebuit sa imi spal si geamurile… nu stiu, zau). Spumele se inmultesc, la fel si expresiile de binecuvantare la adresa mea. Ii arat ca mai sunt alte pompe si dau sa ma intorc sa intru in masina. Omul nostru cu scaun la cap isi ambaleaza motorul si inainteaza, simuland ca ma pocneste. Probabil si-a imaginat ca orice politist va intelege ca e vina mea ca, stationand in benzinarie, m-am trezit cu masina lovita din spate… Vazand cat de imbelsugat l-a daruit soarta pe om cu simtul logicii, incep sa rad si ii zic ca sper ca are asigurare.

Cred ca asta n-a fost o idee buna… desi sunt absolut convinsa ca nu m-a auzit pentru ca era prea ocupat sa ma injure… din spatele volanului.

In fine, intru in masina, pornesc motorul… si ma hotarasc ca nu e nici o graba. Stau. Asa, vreo 10 secunde. Pentru ca sunt nebuna. Nebunii nu judeca prea bine. In alea 10 secunde si-a facut timp sa claxoneze de 3 ori. Nu reactionez, uluita de faptul ca am putut pierde vremea ca sa imi asigur copilul in masina, cu centuri. Cata inconstienta din partea mea…. Omul, crezand probabil ca am patit ceva, ingrijorat pentru mine (ce alte motive ar fi putut avea?) se da jos din masina. Din greseala uita ca inca avea prinsa centura si miscarea asta nu i-a iesit din prima. Asa ca se elibereaza in cele din urma si o porneste cu elan. Elan alimentat (presupun) de centura buclucasa. L-am lasat sa faca exact cati pasi trebuia incat sa plec de sub nasul lui. Desi era evident ca eram bine, si ingrijorarea lui nu avea nici o baza reala, a inceput sa alerge dupa masina. Din pacate masina mea e obisnuita sa castige din intrecerea cu un om care alearga asa ca nu m-a mai ajuns. Pacat. Probabil uitasem ceva in urma si omul bine intentionat se straduia sa imi aduca obiectul cu pricina.

Sau poate ca bunul lui simt se transferase in masina mea cumva si a realizat ca l-a pierdut pe vecie. Altfel imi vine greu sa inteleg cum un om carunt poate, neprovocat, sa injure asa o femeie pentru ca are grija ca fiul ei sa fie in siguranta, in masina. Si care pentru asta are nevoie de maxim 1 minut. Pe ceas. De fapt, sa lasam detaliile legate de varsta si sex si sa reformulez: imi vine greu sa inteleg cum un om poate sa injure asa un alt om. Gratuit. Fara drept de apel.

Imi vine greu sa inteleg de ce a fost nevoie sa ma simt amenintata intr-un loc public, ce ar fi facut omul ala daca nu as fi plecat si ce impact ar fi avut actiunile lui asupra psihicului fiului meu de 4 ani si jumatate.

Imi vine greu sa fiu femeie in momente de-astea. Dar sunt femeie. O femeie care s-a saturat de toti mojicii care cred ca isi pot permite orice pentru ca au senzatia ca au pus coada la pruna si au inventat mersul pe jos.

Asa ca… fa pasi, nene! Sau alearga! Buburuza mea se descurca! O suspectez ca e “femeie” si ea 🙂